Universitatea Cluj

De la Sportpedia

Universitea Cluj cunoscut si sub numele "U" Cluj este cel mai important club de sport din oraşul Cluj-Napoca, România. Numele actual al clubului este C.S. Universitatea Cluj-Napoca. Cele mai importante secţii ale clubului sunt cele de fotbal, rugby, baschet, handbal, volei şi atletism. În mod tradiţional, jucătorii echipelor "U" Cluj sunt adeseori numiţi şi şepcile roşii, dupa şepcile purtate în trecut de către studenţii clujeni (în secial cei de la Medicină).

În anul 1994 secţia de fotbal, numită acum C.F.M. Universitatea Cluj-Napoca, s-a desprins din punct de vedere administrativ din clubul de sport, devenind un club profesionist de fotbal.

[editează] Universitatea Cluj - fotbal

Anul infiintarii: 1919

Culori: ALB - NEGRU - ROSU

Stadion: "Stadionul Ion Moina" (28.000)

Scurt istoric

Pânã a se ajunge la înfiintarea echipei Universitãtii, în Cluj activitatea fotbalisticã a fost prezentã începând din 1909. În acel an, în aprilie, o selectionatã a cluburilor din Ploiesti si Bucuresti ("Asociatiunea sporturilor atletice din România") a jucat cu echipele clujene KKAS si KAC, pierzând cu 8-2 si 4-3. În acelasi an Sporting Club Universitar Cluj joacã cu aceeasi selectionatã la Bucuresti si câstigã cu 5-4. Clubul Universitatea Cluj a fost înfiintat în Septembrie 1919 de cãtre Societatea Sportivã a Studentilor Universitari. În fruntea acestei asociatii se afla prof. univ. dr. Iuliu Hatieganu, cel care este recunoscut ca fondatorul si primul presedinte al clubului. Fiind semnul distinctiv al studentilor clujeni, "sepcile rosii" au dat numele de alint al echipei.

Neexistând încã un sistem competitional la nivelul întregii tãri, echipa Universitãtii a participat la început doar în competitii locale. Jucãtorii începutului au fost: Tripa - Veteanu, Târlea - Petica, Ratiu, Popovici - Crasnic I, Guga, Popescu, Crasnic II, Gruescu. În anul 1923 echipa a jucat finala "Cupei Mara" cu Chinezul Timisoara (0-2) si a întreprins un turneu în Franta, Italia si Iugoslavia cu formatia urmãtoare: Lazãr - Târlea, Albisi - Ratiu, Cuna, Deutsch - Corcan, Serb, Guga, Bonciocat, Giurgiu. În formula predivizionarã a campionatului national Universitatea a ajuns de patru ori în turneul final. În 1923-1924 pierde în sferturi cu Chinezul Timisoara (0-0 si 0-3), la fel în 1924-1925 cu UCAS Petrosani (0-3). În 1926- 1927 dupã 3-0 cu AMEFA Arad ajunge în semifinala cu Chinezul Timisoara (2-5). Tot în semifinalã s-a oprit si în 1929-1930 (0-3 cu Gloria CFR Arad), dupã ce trece de Stãruinta Oradea (4-0) si SG Sibiu (7-0).

Începând din anul 1932, Universitatea a participat în Campionatul National Divizia A si chiar din primul an a ocupat locul 1 în seria a II-a si a disputat finala campionatului cu Ripensia Timisoara (0-0 si 3-5). Echipa de bazã din acel an a fost: Sepci - Sfera, Iancovici - Dobosan, Gain, David - Matei (Tabacu), Ploesteanu, Sepi II, Surlasiu (Stanoef), Baciu. Anul urmãtor s-a clasat doar pe al treilea loc în seria a II-a, dar a disputat finala Cupei României cu Ripensia Timisoara (0-5). Au urmat câtiva ani cu evolutii oscilante, iar din 1938 joacã în Divizia B timp de 2 ani. În 1940 a revenit în prima divizie si si-a mutat resedinta temporar la Sibiu, din cauza Dictatului de la Viena, care a hotãrât cedarea unei pãrti din Ardeal Ungariei. În ultimul campionat dianinte de razboi (1940-1941) s-a clasat pe locul 12, iar în anul 1941-1942 a jucat finala Cupei României cu Rapid Bucuresti (1-7) cu formatia urmãtoare: Boros - Bretoteanu, Medrea II - Chirilã, Muscã, Jifcovici - Moldovan, Coman, Dascãlu, Medrea III, Tãranu. În 1945 echipa a revenit la Cluj si din 1946 a jucat din nou în prima divizie, echipa de bazã fiind: Cristea - Straja, Luca, Medrea II - Joja, Rãdulescu - Tãranu, Roman, Dascãlu, Jifcovici (Medrea III), Coracu. Din 1946 denumirea echipei a devenit Stiinta Cluj. În 1948-1949 echipa retrogradeazã din nou în Divizia B, dar în acelasi timp joacã finala Cupei României cu CSCA (Steaua) Bucuresti (1-2). Lotul de bazã folosit a fost: dr Cristea - Ioanovici, dr. Luca, Tarãu - Crãciun, Mihut, Lutz, I Copil, St. Covaci (Avram), Tomescu, Zehan. Din nou stagiul în divizia B a fost scurt si dupã un an, în 1950 revin în primul esalon, unde a jucat timp de 6 ani. În 1958- 1959 echipa a revenit în Divizia A sub conducerea renumitului antrenor Stefan (Pisti) Covaci - Nicoarã, Roman, dr Georgescu, Muresan, Costin, Crisan, Marcu, Suciu, Petru Emil, Mateianu, Moldovan, Ivanovici, Munteanu, Lutz, Copil, Kromelly. Urmeazã 18 ani în care Universitatea Cluj (nume la care s-a revenit în 1966) a reprezentat o prezentã certã în prima divizie. În 1972-1973 echipa a obtinut cea mai bunã clasare din anii de dupã rãzboi, locul 3.

În anul 1964-1965 echipa a câstigat Cupa României, ceea ce reprezintã cea mai mare performantã a lui "U". Echipa care a câstigat finala Cupei cu Dinamo Pitesti (2-1) a fost condusã de antrenorii Sepci si Cosmoc: Mogut - Marcu, dr Georgescu, Grãjdeanu, Remus Câmpeanu - V. Alexandru, Nesu - Szabo, Zoltan Ivansuc, Adam, Suciu. Din nou Universitatea a jucat în Divizia B pentru 3 ani, revenind în Divizia A în 1979 sub conducerea lui Petre Moldoveanu, echipa fiind: Moldovan, Lãzãreanu - Anca, Mos, Iosif Muresan, Ciocan, Uifãleanu, Vidican, Câmpeanu II, Aurel Muresan, Bagiu, Rãdutã, Dobrotã, Liviu Mihai, Suciu, Florin Pop. Dupã 3 ani a retrogradat din nou, revenind dupa alti 3 ani în Divizia A, în 1985. De data aceasta sub conducerea lui Remus Vlad, care a preluat echipa în 1984, având la dispozitie urmãtorii jucãtori: Iasko, Ariciu - Poratchi, Iosif Muresan, Neamtu, Ciocan, Meszaros, Stoica, Fasic, Bucur, Boieru, Florin Pop, Dobrotã, Musznai, Fesnic, Bagiu. De atunci Universitatea se aflã in Divizia A (cu o sincopã în 1991-1992, când joacã în B), dar clasãrile în acesti ani nu au fost deloc multumitoare. Remarcabilã este activitatea clubului la nivelul echipelor de tineret (trei titluri nationale în 1962- 1963, 1970-1971 si 1971-1972) si mai ales la echipele de juniori (sapte titluri nationale în 1955, 1956, 1964-1965, 1966- 1967, 1968-1969, 1971-1972, 1973-1974, 2000-2001).

Cu aceste performante, Clubul "U" este printre primele din Romania la nivelul juniorilor. Universitatea Cluj este cunoscutã ca o echipã care a crescut multi jucãtori de seamã ai fotbalului românesc. Cel mai recent si mai cunoscut jucãtor fiind Ioan Ovidiu Sabãu, jucãtor de bazã al nationalei României în ultimii ani, care a jucat la Dinamo Bucuresti si apoi în Italia, la Brescia Calcio. Alti jucãtori de seamã ai fotbalului românesc recent care au trecut pe la "U" sunt portarul Prunea si liberoul Dobos. Dupã o perioadã nefastã, cu un an petrecut în Divizia C, echipa a revenit în Divizia B, avându-l la conducerea echipei pe Ioan Ovidiu Sabãu. Acesta a încercat realizarea unei echipe noi, cu spirit profesionist, dar neavând sprijinul orasului a renuntat, plecând la Rapid Bucuresti înapoi. În prezent, "U" s-a reorganizat sub forma unei societãti pe actiuni, singura sansã pe care o avea pentru supravietuire. Obiectivul echipei de fotbal a fost promovarea în Divizia A în sezonul 2005-2006, insa nu a putut fi realizat. Universitatea a promovat insa in sezonul urmator, 2006-2007, un sezon in care a dominat clar seria a II-a a ligii secunde. Urmeaza un an greu, obiectivul in Liga I fiind clasarea in primele 10 echipe ale tarii.

Statistici

"U" în campionat

Cea mai bunã performantã: locul 2 în sezonul 1932-1933

În perioada 1919-1932, campionatul se desfãsura pe regiuni, iar campioana fiecãrei zone avansa în faza finalã, care se disputa în sistemul de azi al Cupei României. În 1924, dupã ce au revenit din turneul extern, "U" învinge toate echipele din Cluj, ajunge în finala campionatului, dar pierde cu CAO Oradea. Pânã în 1932, Universitatea câstigã de 5 ori campionatul Clujului.

1932-1933: "U" joacã finala cu Ripensia Timisoara, 3-5 si 0-0

1933-1934: locul 3. Sepi ocupã tot pozitia a treia în clasamentul golgheterilor, cu 14 goluri

1934-1935: locul 4

1935-1936: locul 12

1936-1937: locul 9

1937-1938: locul 6, retrogradeazã în Divizia B

1938-1939: Divizia B, locul 3

1939-1940: Divizia B, locul 1, promoveazã în Divizia A

1940-1941: locul 11

Campionatul se întrerupe din cauza rãzboiului, iar Ardealul este cedat. "U" refuzã sã joace în liga maghiarã si se refugiazã la Sibiu. Campionatul national continuã neoficial, pe zone.

1946-1947: locul 9. Comunistii desfiinteazã multe echipe cu traditie. "U" devine CSU Cluj

1947-1948: locul 5

1948-1949: locul 12, retrogradeazã în Divizia B

1950: Divizia B, locul 1, promoveazã în Divizia A, comunistii schimbã iar numele, în Stiinta Cluj

1951: locul 6. Silviu Avram pe locul 6 la golgheteri, cu 10 goluri

1952: locul 5

1953: locul 8

1954: locul 5

1955: locul 7, campioanã nationalã la juniori

1956: locul 12, retrogradeazã în Divizia B. Campioanã nationalã la juniori

1957-1958: Divizia B, locul 1. Promoveazã în Divizia A

1958-1959: locul 11

1959-1960: locul 5, la egalitate de puncte cu locul 3

1960-1961: locul 4

1961-1962: locul 7

1962-1963: locul 4

1963-1964: locul 9

1964-1965: locul 7. Mihai Adam e golgheterul campionatului, cu 18 goluri

1965-1966: locul 7

1966-1967: locul 6, echipa revine la numele de Universitatea

1967-1968: locul 10. Mihai Adam e golgheterul campionatului, cu 15 goluri

1968-1969: locul 8. Oprea, locul 3 în clasamentul golgheterilor, cu 18 goluri

1969-1970: locul 11

1970-1971: locul 12. Mihai Adam, locul 3 în clasamentul golgheterilor

1971-1972: locul 3, la egalitate de puncte cu locul 2

1972-1973: locul 16

1973-1974: locul 10

1974-1975: locul 12

1975-1976: locul 18, retrogradeazã în Divizia B

1976-1977: Divizia B, locul 12

1977-1978: Divizia B, locul 3

1978-1979: Divizia B, locul 1, promoveazã în Divizia A

1979-1980: locul 12. Septimiu Câmpeanu e golgheterul campionatului, cu 24 de goluri

1980-1981: locul 14, Septimul Câmpeanu, locul 4 în clasamentul golgheterilor, cu 19 goluri

1981-1982: locul 16, retrogradeazã în Divizia B

1982-1983: Divizia B, locul 3

1983-1984: Divizia B. locul 2

1984-1985: Divizia B, locul 1, promoveazã în Divizia A

1985-1986: locul 7

1986-1987: locul 10

1987-1988: locul 10

1988-1989: locul 14

1989-1990: locul 13

1990-1991: locul 18, retrogradare în Divizia B

1991-1992: Divizia B, locul 1, promoveazã în Divizia A

1992-1993: locul 11. Predatu, locul 4 în clasementul golgheterilor, cu 14 goluri

1993-1994: locul 12

1994-1995: locul 12

1995-1996: locul 9

1996-1997: locul 15

1997-1998: locul 13

1998-1999: locul 18, retrogradeazã în Divizia B

1999-2000: Divizia B, locul 17, retrogradeazã în Divizia C

2000-2001: Divizia C, locul 1, promoveazã în Divizia B

2001-2002: Divizia B, locul 10

2002-2003: Divizia B, locul 9

2003-2004: Divizia B, locul 6

2004-2005: Divizia B, locul 7

2005-2006: Divizia B, locul 3

2006-2007: Divizia B, locul 1, promoveaza in Liga I

2007-2008: locul 18, retrogradează în Divizia B (liga a 2-a)

2008-2009: Divizia B (liga a 2-a), locul 14

În prezent, "U" ocupã locul 6 în clasamentul tuturor editiilor ale Diviziei A, cu 1269 de puncte acumulate. Primele 5 locuri sunt ocupate, în ordine, de Steaua, Dinamo, Rapid, Universitatea Craiova si FC Arges.

"U" în Cupa României

Cea mai bunã performantã: câstigãtoare în 1964-1965

Cupa României este singurul trofeu important cucerit de echipa de fotbal Universitatea Cluj. Se întâmpla în 11 iulie 1965, dupã finala cu Dinamo Pitesti, scor 2-1. Golurile clujenilor au fost marcate de Remus Câmpeanu si Zoltan Ivansuc. "U" a jucat în formula Mogut - Marcu, Georgescu, Grãjdeanu, Câmpeanu - V. Alexandru, Nesu - N. Szabo, Ivansuc, Adam, Suciu.

Participãrile în Cupa României care meritã mentionate sunt:

1933-1934: 4-0 cu Macabi Bucuresi (16-imi), 4-2 cu CA Timisoara (optimi), 6-1 cu Olimpia CFR Satu Mare (sferturi), 3-2 cu UDR Resita (semifinale), 0-5 cu Ripensia Timisoara (finalã)

1934-1935: 8-0 cu Elpis Constanta (16-imi), 1-2 cu Ripensia (optimi) 1935-1936: 4-2 cu Electrica Timisoara (16-imi), 4-1 cu Dragos Vodã Cernãuti (optimi), 2-0 cu Gloria Arad (sferturi), 2-4 cu Ripensia (semifinale)

1936-1937: 2-1 cu Tricolor CFPV Ploiesti (16-imi), 4-1 cu Victoria Constanta (optimi), 0-1 cu Ripensia (sferturi)

1941-1942: 4-1 cu UA Brasov (16-imi), 2-1 cu Juventus Bucuresti (optimi), 5-2 cu Chinezul CAM Timisoara (sferturi), 4-1 cu Mica Brad (semifinale), 1-7 cu Rapid Bucuresti (finala)

1942-1943: 2-1 cu Vitrometan Medias (16-imi), 10-1 cu Arsenal Sibiu (optimi), 0- 3 cu CFR Turnu Severin (sferturi)

1943-1944: 7-0 cu CFR Simeria (16-imi), competitia s-a suspendat din cauza rãzboiului

1947-1948: 3-1 cu Foresta Reghin (16-imi), 2-3 cu ITA Arad (optimi)

1948-1949: 3-2 cu CFR Tg. Mures (16-imi), 1-0 cu RATA Tg. Mures (optimi), 1-0 cu CFR Timisoara (sferturi), 1-0 cu ICO Oradea (semifinale), 1-2 cu CSCA Bucuresti (finala)

1950: 2-0 cu CSA Someseni (16-imi), 0-1 cu Flamura Rosie Arad (optimi)

1951: 2-1 cu Progresul Oradea (optimi), 0-2 cu Dinamo Brasov (sferturi)

1952: 5-0 cu Progresul Satu Mare (16-imi), 1-2 cu Locomotiva Oradea (sferturi)

1953: 2-1 cu Metalul Baia Mare (16-imi), 1-0 cu Locomotiva Oradea (optimi), 2-0 cu Dinamo Bucuresti (sferturi), 2-2 cu Flamura Rosie Arad (semifinale)

1955-1956: 0-0 cu Recolta Avântul Tg. Mures (16-imi), 1-5 cu CCA Bucuresti (optimi)

1958-1959: 4-2 cu CFR Cluj (16-imi), 0-2 cu CSM Baia Mare (optimi)

1959-1960: 3-1 cu CFR Arad (16-imi), 4-1 cu ASA Sibiu (optimi), 2-3 cu Dinamo Bacãu (sferturi)

1964-1965: 2-1 cu CSM Resita (16-imi), 2-1 cu Farul Constanta (optimi), 3-1 cu ASA Tg. Mures (sferturi), 2-2 cu Progresul Bucuresti (semifinale), 2-1 cu Dinamo Pitesti (finalã)

1965-1966: 4-0 cu Dunãrea Calafat (16-imi), 1-3 cu Dinamo Bucuresti (optimi)

1967-1968: 2-1 cu Victoria Tg. Jiu (16-imi), 1-2 cu Progresul Bucuresti (optimi)

1968-1969: 2-1 cu Minerul Baia Mare (16-imi), 3-0 cu Steagul Rosu Brasov (optimi), 1-2 cu Chimia Suceava (sferturi)

1969-1970: 3-2 cu CSM Sibiu (16-imi), 1-2 cu Steagul Rosu Brasov (optimi)

1970-1971: 2-0 cu Unirea Dej (16-imi), 2-0 cu UTA Arad (optimi), 3-1 si 0-1 cu Politehnica Timisoara (sferturi), 2-2 si 0-4 cu Steaua Bucuresti (semifinale)

1971-1972: 0-0 cu Minerul Baia Mare (16-imi), 0-0 cu FC Galati (optimi)

1972-1973: 4-1 cu Metalul Oradea (16-imi), 4-3 cu Sportul Studentesc (optimi), 0-1 cu Steaua Bucuresti (sferturi)

1973-1974: 6-0 cu Stãruinta Alesd (16-imi), 1-0 cu Oltul Sf. Gheorghe (optimi), 4-5 cu CS Rm. Vâlcea (sferturi)

1974-1975: 5-1 cu FC Arges (16-imi), 1-0 cu Stiinta Petrosani (optimi), 1-5 cu Universitatea Craiova (sferturi)

1975-1976: 2-1 cu ASA Câmpulung Moldovenesc (16-imi), 0-3 cu ASA Tg. Mures (optimi)

1979-1980: 5-2 cu Minerul Comãnesti (16-imi), 0-1 cu Jiul Petrosani (optimi)

1980-1981: 1-0 cu Jiul Petrosani (16-imi), 1-4 cu Steaua Bucuresti (optimi)

1981-1982: 2-1 cu FCM Progresul Brãila (16-imi), 0-1 cu FC Baia Mare (optimi)

1985-1986: 7-6 cu FC Arges (16-imi), 1-3 cu Dinamo Bucuresti (optimi)

1990-1991: 2-1 cu Gloria Bistrita (16-imi), 0-1 cu FC Arges (optimi)

1992-1993: 2-0 cu Cimentul Fieni (16-imi), 3-2 cu Dinamo Bucuresti (optimi), 0- 2 si 3-2 cu Universitatea Craiova (sferturi)

1993-1994: 5-3 cu Sportul Cãlãrasi (16-imi), 2-1 cu ARO Câmpulung Muscel (optimi), 6-5 cu FC Brasov (sferturi), 1-4 cu Gloria Bistrita (semifinale)

1994-1995: 1-0 cu FC Drobeta Tg. Severin (16-imi), 1-0 cu Farul Constanta (optimi), 3-0 cu FC National (sferturi), 0-0 si 0-3 cu Petrolul Ploiesti (semifinale)

1996-1997: 2-0 cu Petrolul Moinesti (16-imi), 2-1 cu Ceahlãul Piatra Neamt (optimi), 1-3 cu FC National (sferturi)

1998-1999: 3-2 cu NC Foresta Suceava (16-imi), 0-3 cu Steaua Bucuresti (optimi)

2004-2005: 1-0 cu Steaua Bucuresti (16-imi), 5-6 cu Otelul Galati (optimi)

2005-2006: 0-3 cu Unirea Dej, in primul tur

2006-2007: 1-2 cu Politehnica Iasi (16-imi)

"U" în cupele europene

1965-1966 - Cupa Cupelor

Turul I: Wiener Neustadt - "U" 0-1 "U" - Wiener Neustadt 2-0

Optimi de finalã: "U" - Atletico Madrid 0-2 Atletico Madrid - "U" 4-0

1972-1973 - Cupa UEFA

Turul I: "U" - Levski Sofia 4-1 Levski Sofia - "U" 5-1, dupã prelungiri

1995-1996 - Cupa Intertoto, Grupa B

Havnar Boltfelag Torshavn (Feroe) - "U" 0-0

"U" - Tromso Idrettslag (Norvegia) 0-1

KFC Germinal Ekeren (Belgia) - "U" 4-1

"U" - Fussbal Club Aarau (Elvetia) 2-3

"U" a terminat grupa pe ultimul loc, cu un singur punct.

"U" în echipa nationala

Conform statisticii Federatiei Române de Fotbal, urmãtorii jucãtori de la Universitatea Cluj au fost selectionati în echipa nationalã (în ordine alfabeticã):

Vasile Alexandru

Dan Anca

Nicolae Bonciocat

Septimiu Câmpeanu

Sever Coracu

Nicolae David

Petru Emil

Vasile Gain

Victor Giurgiu

Pavel Grãjdeanu

Aurel Guga

Elemer Hirsch

Zoltan Ivansuc

Zoltan Kadar

Pompei Lazãr

Pavel Marcu

Viorel Mateianu

Viorel Muresan

Zsolt Muzsnay

Marius Predatu

Gratian Sepi

Andrei Sepsi

Lazãr Sfera

Ion Suciu

Stere Zeanã

Aurel Guga a fost cel dintâi cãpitan al echipei nationale de fotbal a României si a marcat golul decisiv în primul meci oficial, 2-1 cu Iugoslavia. Gratian Sepi a participat la Campionatul Mondial de fotbal din 1934. Acelasi Sepi a marcat nu mai putin de 4 goluri în meciul România - Ungaria 5-1, din data de 24 septembrie 1933. De asemenea, trei fosti jucãtori care au trecut si pe la "U" au participat la

Campionate Mondiale moderne: Sabãu (Italia 1990), Dobos si Dulca (Franta 1998). Lor li se adauga Razvan Cocis, deja selectionat de cateva ori la echipa nationala.

In prezent

LOTUL DE JUCATORI

Portari:

Hutan, Emil Szolomajer, Bogdan Farcas,

Fundasi:

Fabian Teusan, Bogdan Ungurusan, Zsolt Szilagyi, Andrei Nitu, Nicolae Musat, Cosmin Iuhas, Rares Soporan, George Busca

Mijlocasi:

Andrei Ionescu, Bogdan Dolha, Sebastian Cojocnean, Adrian Popa, Paul Tene, Radu Danciu, Dan Bucsa, Robert Iacob, Vitor Huvos Baiano Rares Stan George Negura (Laurentiu Bus)

Atacanti:

Gabriel Machado, Andrei Voican, Vasile Lemnaru, Flavius Bad, (Viorel Sintejudean) (Borza)

CONDUCEREA TEHNICA

Antrenor principal: Cristian Dulca

Antrenori secunzi: Radu Sabo, Costica Olariu, Emil Szolomaier

Medic: Dragos Valean

Masori: Mircea Moldovan Liviu Ciuca Ioan Felecan Csaba Mott

Sursa: [1]

--mcmxix 21 iulie 2007 18:34 (EEST)

[editează] Universitatea Cluj - rugby

[editează] Universitatea Cluj - baschet

Istoric

Istoria baschetului clujean a depasit sase decenii. Actiunile de popularizare ale sportului cu mingea la cos la Cluj au avut loc in scoli inca din anul 1938, primele panouri fiind instalate in curtea Gimnaziului Catolic. Invatarea si practicarea baschetului s-a realizat mai intai la Universitate, odata cu formarea clubului atletic KEAC, in 1940, dupa care din 1942 a ajuns si in scoli.

Sectia de baschet a Clubului Universitatea Cluj a fost infiintata in 1947, in paralel cu cea existenta deja la Universitatea Babes-Bolyai, denumita BEAC. Cele doua sectii au fuzionat in luna decembrie 1948, formand Clubul Sportiv Universitar Cluj, care isi va schimba denumirea, in 1950, in Stiinta Cluj.

Activitatea baschetbalistica din Cluj s-a desfasurat si la Asociatia Sportiva Dermata, in intervalul 1947-1950, care si-a schimbat denumirea in Flamura Rosie. Mai tarziu, in 1962, profesorul Alexandru Serban a infiintat inca o echipa de baschet masculin, pe langa Catedra de Educatie Fizica a Institutului Politehnic, care a fuzionat cu Universitatea in anul 1975.

Pentru prima data in campionatul national al anilor '50, Clujul a aliniat doua echipe in sezonul 1955-1956, cand Energia Cluj a incheiat pe locul 7 in clasament, iar Progresul Cluj, pe locul 11. Cele doua formatii au evoluat in paralel pana in sezonul 1958-1959, cand baschetul masculin clujean a obtinut prima mare performanta: titlul de vicecampioana nationala castigat de Stiinta IMF Cluj, fosta Progresul.

Din acel moment, baschetul a devenit treptat un sport de echipa traditional, dar si fanion, in orasul de pe Somes. Echipele masculine clujene au adunat de-a lungul timpului trei titluri nationale (1992 si 1993 cu "U" Fimaro Cluj si 1996 cu "U" SM Invest Cluj), cinci titluri de vicecampioana (1959 si 1962 cu Stiinta IMF Cluj, 1991 cu Universitatea Metalul Rosu Cluj, 1994 cu Universitatea Fimaro Cluj si 2006 cu "U" Mobitelco Cluj) si alte 11 clasari pe locul trei al podiumului (1960 si 1963 cu Stiinta IMF Cluj, 1966, 1967, 1970, 1973, 1976, 1977, 1978 cu Universitatea Cluj, 1995 "U" SM Invest Cluj si 1999 cu "U" Carbochim Cluj).

Desi sectia de baschet s-a infiintat la Clubul Sportiv Universitar Cluj inca din 1948, in campionatul national o echipa de seniori a orasului a jucat sub denumirea de Universitatea Cluj abia in 1966, de atunci trecand 40 de ani.

Anii '90 au fost cei mai profitabili din istoria baschetului clujean, care a cucerit cele trei titluri nationale - in 1992, 1993, 1996 - doua titluri de vicecampioana nationala- 1991 si 1994 - si alte doua locuri trei - 1995 si 1999. Patru dintre jucatorii care au contribuit la obtinerea celor trei titluri nationale se regasesc si in prezent in cadrul echipei clujene: Marcel Tenter si Bruno Roschnafsky in calitate de jucatori, Dorin Pintea ca antrenor, iar Mircea Cristescu in calitate de presedinte executiv al clubului.

Ultima clasare pe podium a fost sezonul trecut, cand "U" Mobitelco a jucat finala campionatului, dar a pierdut in fata echipei Asesoft Ploiesti, primind medaliile de argint.

In cei peste 60 de ani de istorie, baschetul masculin clujean se mandreste cu nume mari de antrenori si jucatori, care au facut cinste nu doar orasului si simbolului sau - "U" - ci si echipelor nationale la toate nivelurile. Tot din Cluj a plecat in NBA si singurul roman care a jucat vreodata acolo: Ghita Muresan. "Big Ghita", cum i-au spus americanii, a castigat intai doua campionate cu "U" Cluj, in 1992 si 1993, dupa care s-a transferat la Pau Orthez (Franta), iar de acolo la Washington Bullets, in NBA.

Istoria recenta a baschetului masculin clujean nu a adus mari performante, din anul 2000 incoace echipa de seniori clasandu-se pe locurile 4-6. Totul a inceput sa se schimbe in sezonul 2004-2005, cand sponsor principal a devenit compania Mobitelco din Bucuresti. Acel sezon a fost incheiat pe locul patru, dar in urmatorul, echipa clujeana a facut pasul spre marea performanta jucand finala campionatului si revenind in cupele europene dupa un deceniu.

In sezonul 2006-2007, "U" Mobitelco Cluj doreste sa reediteze macar performanta de anul trecut, avand drept obiective jucarea finalei campionatului, castigarea Cupei Romaniei si trecerea de faza grupelor in FIBA EuroCup Challenge.

Sursa: [2]

[editează] Universitatea Cluj - handbal

Handbal feminin

Scurt istoric

Echipa de handbal feminin a Clubului Sportiv Universitatea Cluj a fost fondata in anul 1968, alaturi de alte sectii ale vestitului club clujean. De la anul infiintarii pana in anul 1996, formatia de handbal feminin a evoluat in al doilea esalon valoric al tarii, fiind o pepiniera pentru alte echipe din zona care au evoluat in prima liga, ca cele din Zalau, Baia Mare sau Targu Mures. La Universitatea au evoluat in principal tinere jucatoare, care, pe langa handbalul de performanta erau si studente la diferite facultati ale universitatilor din Cluj-Napoca.

Anul 1996 a produs o schimbare majora la club o data cu promovarea in Liga Nationala. Sub bagheta antrenorului Dinu Cojocaru, „U” Cluj a inceput sa devina un nume important in handbalul feminin romanesc. Dintre handbalistele de atunci care mai sunt si acum in handbalul de inalt nivel le mentionam pe Carmen Amariei Lungu si Cristina Dogaru Cucuian, doua jucatoare de renume mondial.

In 1998 „studentele” au obtinut cea mai mare performanta de pana acum, clasarea pe locul 3 in Liga Nationala si participarea in Cupa EHF. Dupa plecarea lui Cojocaru a urmat la carma echipei Gheorghe Covaciu, iar apoi Liviu Jurca. Antrenorul Liviu Jurca a dus formatia clujeana in cupele europene, cu participari in Challenge Cup in sezoanele 2002-2003 si 2003-2004, lansand de asemenea handbaliste de valoare: Ionica Munteanu, Mihaela Ani Senocico, Alina Ariton, Oana Chirila, Georgeta Vartic.

O data cu sezonul 2005-2006 la carma „studentelor” a revenit Gheorghe Covaciu si cu el si planurile indraznete, in sezonul 2006-2007 Cupa Challenge si locul trei in clasamentul Ligii Nationale.

Sursa: [3]

[editează] Universitatea Cluj - volei

In perioada anilor 1941-1944 apare voleiul in familia ramurilor sportive ale lui ”U”, echipele de volei masculin si feminin participand la campionatele universitare. Echipa de fete era condusa de studenta la medicina Otilia Peter.

Volei feminin

Intre anii 1948-1949 si 1952-1953 activitatea voleibalistica capata un caracter organizat, inmultindu-se numarul jucatoarelor de volei. Profesorii de educatie fizica din scoli pun accent pe aceasta ramura sportica, apar primii antrenori si se organizeaza campionatul orasenesc, avandu-i in frunte pe Valica Moraru, prof. Ioan Scurtu, ing. Angelo Ionescu si antrenorii Octavian Malide, Ion Tolan si Victor Fulger. In 1950 echipa feminina participa pentru prima data in capionatul national.

Iata cateva din performantele echipei de-a lungul anilor:

- anii 1951, 1952, 1953 – locul 5

- sezonul 1959/1960 – locul 5 (antrenor: prof. Ioan Scurtu; jucatoarre: Zoicas, Mocanu, Lucaciu, Crisan)

- sezonul 1962-1963 – locul 5

- sezonul 1966-1967 – locul 6 (jucatoare: Botezan, Popa, Mocanu, Porumb, Marcu)

- sezonul 1972-1973 – locul 7

- anul 1990 – promovare in divizia A

- anii 1992, 1994 – locul 3 (antrenor: prof. Ioan Banda)

Profesorii Ioan Scurtu si Ioan Banda au promovat jucatoare in lotul national: Doina Corbeanu, Sonia Colceriu, Ana Mocanu, Alina Pralea si Luminita Pintea.

In sezonul 2001-2002 echipa aflata sub conducerea antrenorilor Alexandru Muresan si Marcel Popa retrogradeaza. Se face o reorganizare si intinerire a lotului cu jucatoare din Cluj si Turda, majoritatea fiind junioare I. De pregatirea echipei ce a activat in divizia A2 s-au ocupat prof. Borojni Honorina, Lazar Alexandru si Marcel Popa. In sezonul 2002-2003 Universitatea Cluj promoveaza in divizia A1 dar nu participa in campionat din cauza lipsurilor financiare. In sezonul 2005-2006 echipa promoveaza din nou in A1 cu un lot foarte tanar, media de varsta fiind 18,6 si ocupa locul 6 din 8 echipe.

Actualmente, echipa se zbate in subsolul primei divizii, cauzele fiind: lipsa de sustinere financiara si numeroasele accidentari. Totusi, speram ca munca depusa de antrenorii Marcel Popa si Liliana Bogendorfer va da roade si sezonul urmator o va gasi pe Universitatea tot in prima divizie a voleiului feminin din Romania.

[4]

Volei masculin

Scurt istoric

Trei sunt etapele miscarii voleibalistice clujene, lucru valabil pentru echipele de baieti si fete ale “U” Cluj. Este o istorie bogata, frumoasa si incitanta, o istorie care trebuie cunoscuta.

1941-1944 Este prima etapa si ea corespunde refugiului Universitatii din Cluj la Sibiu. In acelasi timp, este si perioada in care vorbim despre o reorganizare a educatiei fizice in cadrul Universitatii din Cluj, despre o reorganizare a sectiilor sportive printr-un program riguros intocmit, care sa atraga cat mai multi tineri spre sport, spre miscare. Voleiul este condus de Sergiu Stefanescu, student la Medicina Stefanescu , Birtolon, Grigorescu, Nistor, Colbazi, Dragos sunt studentii care au dominat competitiile intre facultati. Clasamentul anului 1941 este edificator, cu Medicina pe locul 1 (5 puncte), urmata de Drept (3 puncte) si Literele (1 punct).

In 1942, in cadrul competitiei Saptamana Sportului Universitar, Clujul este prezent cu trei echipe, doua de baieti si una de fete. Mai mult chiar, in Campionatul Interuniversitar Bucuresti 1942 si 1943, Clujul ocupa locurile 2 la baieti si fete.

1946-1948 Este cea de-a doua perioada a voleiului clujean. Voleiul se practica ocazional. Totusi se poate vorbi despre o miscsre voleibalistica propiu-zisa. In anul 1948, are loc Cupa Unitatii Tineretului, are loc constituirea Comisiei Locale de Volei, din initiativa Dr. Octavian Malide si Dr. Mircea Bene, se organizeaza primul campionat orasenesc de volei, cu cinci echipe studentesti: Medicina cu doua echipe, Institutul de Mecanica (actuala Universitatea Tehnica), Agronomia si Universitatea. Un an mai tarziu, in 1949, are loc Cupa Tineretului Muncitor, competitia de baza fiind campionatul orasenesc, in care CSU Cluj ocupa de fiecare data locul 1. Componenta este Fulger, Tolan, Malide, Macavei, Georgescu, Tanasescu, Grecu, Lazar, Popa, Iovanovici.

1950 Incepe cea de-a treia etapa. In 1950, CSU este eliminata in sferturi, in 1951 nu se califica, oprindu-se in preliminarii, pentru ca in 1952, odata cu restructurarea campionatului National, sa vorbim despre pasii spre inalta performanta. Universitatea joaca in primul esalon valoric, in al doilea, in competitia Cupa Romaniei si in Cupele Europene intercluburi.

Palmares general

Campionatul National

Locul 1 si campioana nationala, editia 1995/1996

Locul 2, vicecampioana nationala, 1996/1997

Locul 3, bronz national in editiile 1958, 1959 si 1961.

Locul 4: 1956, 1960, 1963, 1973

Locul 5: 1974

Locul 6: 1956, 1955

Locul 7: 1952, 1953, 1962, 1972

Locul 8: 1965, 1971, 1978

Locul 9: 1975

Cupa Romaniei: castigatoare a Cupei Romaniei in 1996 si 1997

Cupa FRV: loc 2 in editia 1990/1991

Cupa Campionilor Europeni, grupa B: locul 3 (adversare MTV Nafels /Elvetia, Kommunalik Grodno /Belarus, Unicaja Al-Meira /Spania, PSG /Franta, Hapoel Mate Asher /Israel, Alcom Capelle /Olanda.

Cupa Cupelor: a jucat impotriva echipelor Dinamo Tirana, OK Partizan /Iugoslavia.

Denumiri

Au fost mai multe de a lungul timpului… Stiinta Cluj (1952, 1953, 1954), Progresul Cluj (1955, 1956), Politehnica Cluj (1966, 1969), “U” Cluj (1971-1990), “U” Explorari (1990/1991;1991/1992), “U” Transgex (1992/1993, 1993/1994), “U” ARDAF (1994/1995, 1995/1996, 1996/1997), “U” Conis ( 1997/1998), “U” Modena (1998/1999), “U” Cluj (1999-2007)

Antrenori

Pe banca tehnica a echipei masculine s-au remarcat: dr. Octav Malide, dr. Victor Fulger, prof. T. Comeseanu, prof. Constantin Bengeanu (antrenor emerit), Viorel Chioreanu, prof. Octavian Dragut, prof. Alexandru Man, prof. Alexandru Muresan, prof. Horea Mosneag, prof. Neculae Pop (antrenor emerit), prof. Cristian Santa, prof. Calin Cotutiu, Danut Ciontos si Ovidiu Vasu.

Jucatori ai “U” Cluj in lotul Romaniei

Gabriel Cherebetiu (locul 2 in Campionatul Mondial Paris 1956, locul 2 in Cupele Europene Praga 1958, locul 3 in Campionatul Mondial Rio de Janeiro 1960) Gheorghe Ferariu (locul 2 in Cupele Europene Praga 1958, locul 3 in Campionatul Mondial Rio de Janeiro 1960, locul 3 in Campionatul Mondial Moscova 1962, locul 1 in Campionatul European Bucuresti 1963, locul 4 la Jocurile Olimpice Tokyo, locul 2 la Jocurile Balcanice Atena 1970)

Nicolae Barbuta (locul 1 in Cupele Europene Bucuresti 1963, locul 3 in Campionatul Mondial Moscova 1960, loc 4 la Jocurile Olimpice Tokyo) Gheorghe Corbeanu (locul 2 la Campionatul Mondial Paris 1956, locul 3 la Campionatul Mondial Rio de Janeiro 1960, locul 3 la Campionatul Mondial Moscova 1962, locul 2 la Campionatul Mondial Praga 1966)

Au mai fost selectionati: Ioan Binda, Vasile Macicasan, Aurel Vlaicu, Iuliu Stoian, Anton Pitigoi, Mircea Dudas, Viorel Oprea, Robert Tvarodochlib, Dorel Colcer.

“U” Cluj si ing. Mircea Nicorici

1990/1991 “U” Explorari - loc 2 Cupa FRV

1991/1992 “U” Explorari - loc 1 “B”, promovare in “A”

1992/1993 “U” Transgex - loc 6 “A”

1993/1994 “U” Transgex - loc 3 “A”

1994/1995 “U” Ardaf - promovare in “A”, prin restructurarea cupa campionilor

1995/1996 “U” Ardaf - loc 1 /campioana nationala - Cupa Romaniei - Loc 3 grupa “B” in Cupa Cupelor

1996/1997 “U” Ardaf - Loc 2 /vicecampioana nationala - Cupa Romaniei - participanta in Cupa Cupelor

1997: - destramarea echipei prin decesul ing. Mircea Nicorici

Loturi de exceptie

1957/1958/1959: Cherebetiu, Agarbiceanu, Corbeanu, Adamovici, Fieraru, Muresan, Barbuta

1960: Cherebetiu, Agarbiceanu, Corbeanu, Adamovici, Fieraru, Muresan, Barbuta, Dabala, Sido, Stelea, Marinca

1962/1963: Rednic, Sido, Mainea, Mateescu, Adamovici , Banda, Biji, Datu, Barbuta

1971/1972/1973: Banda, Balas, Macovei, Bontideanu, Al Man, Macicasan, Ghic, Racasan, Vaida, Petrisor, Petrisor, C. Mateescu, Bagaianu, Andronic, N. Dobre, Marcel Popa, Kozmucza, Sumurducan, Marin Szilagyi

1995/1996/1997: Stoian, Mar jr., Tvardochlib, Pitigoi, Grozav, Oprea, Horfas, Filip, Stanca, Vlaicu/cpt, Marginean, Dudas, Togan, Agoston, Sanislav, Coste.

1997/1999: Colcer, Agoston, Lotei, Lobont, Stupar, Coste, Cotutiu, M. Moldovan, Stanca, Radu Moldova, Filip.

2005/2006 “U” Cluj: Fuzesi, Tarala, Lotei, Soloc, Andrei, Crisan, Andrei Savu, Colcer, Iova, Tanase, Fluieras, Dobra

2006/2007 “U” Cluj: Fuzesi, Tarala, Lotei, Soloc, Colcer, Tanase, Iova, Dobre, Dobreanu, Purice, Halchin , Ghimes.

Sursa: [5]