Rapid Bucureşti

De la Sportpedia

Fotbal Club Rapid Bucureşti este un club de fotbal din Bucureşti, România, fondat în 1923 de către un grup de muncitori de la Atelierele Griviţa sub numele Asociaţia culturală şi sportivă C.F.R.. Rapid a câştigat de 4 ori titlul (de 3 ori Campionatul României - 1967, 1999 şi 2003 şi în 1942 un Campionat de război) şi de 13 ori Cupa României. În prezent, clubul este deţinut de George Copos, un influent om de afaceri. Istorie

Data infiintarii 25 iunie 1923 Adresa web: www.fcrapid.ro Culori: alb - visiniu Stadion: Valentin Stanescu - Giulesti Adresa club: Bd. Bucurestii Noi, nr.170, Bucuresti Telefon: 021.223.43.90 / 021.260.19.59 Fax: 021/260.19.89

CONDUCERE Presedinte fondator George Copos Director general Constantin Zotta Director tehnic Grigore Sichitiu Director comunicare Cristian Costache

DENUMIRI PURTATE DE-A LUNGUL TIMPULUI C.F.R. Bucuresti 1923-1937 Rapid Bucuresti 1937-1945 Locomotiva Bucuresti 1945-1950 Rapid Bucuresti 1950-prezent

[editează] Embleme de-a lungul timpului

[editează] Primii paşi

Istoria clubului începe din ziua de 25 iunie 1923, când, într-o sală a şcolii primare din cartierul Griviţa, lucrătorii de la Atelierele Griviţa şi jucătorii unei echipe (Excelsior) care deja activa în cartier au pus bazele "Asociaţiei Culturale şi Sportive CFR". Preşedinte de club a fost ales Teofil Copaci, maistru la Atelierele Griviţa, iar căpitan de echipă, Grigore Grigoriu, strungar, dar jucător cu experienţă, care mai activase şi la Venus. Cu echipamente confecţionate din pânză vişinie în casa lui Grigoriu şi cu bocancii recondiţionaţi de la Ateliere, noua echipă CFR susţinea jocurile şi antrenamentele pe terenul CAB. În perioada interbelică Rapid a fost printre echipele de top ale României caştigând des cupa dar niciodată campionatul.

[editează] 1945 - 1970

In 1944 Rapid a fost prima echipa de fotbal din Romania care a reusit calificarea in finala unei cupe europene, Cupa Europei Centrale, un echivalent de mai tarziu a Cupei Campionilor Europeni, finala nedisputata insa datorita celui de-al doilea Razboi Mondial. Rapid reuşeşte să cucerească titlul de campioană în anul 1967. De la infiintare pana in anul 1970 Rapid este vicecampioană a României de 9 ori si castiga Cupa României de 7 ori. In plus, Rapid este câştigătoare a Cupei Basarabiei (1942), un campionat naţional nerecunoscut încă oficial, si de asemenea, câştigătoare a Cupei Primăverii (1957), altă întrecere la nivel naţional, nerecunoscută oficial, menită să înlesnească trecerea de la un sistem competiţional (primăvară-toamnă) la altul (toamnă-primăvară). Tot in aceasta perioada Rapid este câştigătoare, de două ori, a Cupei Balcanice intercluburi: 1965 şi 1966 si câştigătoare a Campionatului European Feroviar: 1968

[editează] 1970 - 1990

Anii acestia sunt cei mai negri pentru fotbalul feroviar. În această perioadă Rapid a retrogradat de două ori în Divizia B. Cu toate acestea, echipa a câştigat de două ori Cupa României, în 1972 şi 1975.In Divizia "B", Rapidul duce lupte acerbe cu echipele proviciei, dar de cele mai multe ori a pierdut, chiar daca diferenta de puncte nu era foarte mare.

Primul sezon din "Evul Mediu" visiniu (cele doua decade 1970-1990) lasa Rapidu pe locul 2 la doar un punct in spatele "militienilor" Dinamo Bucuresti: 1.Dinamo Bucuresti 36 pcte (49-31)/ 2.Rapid Bucuresti 35 pcte (35-25) / 3.Steaua Bucuresti 33 pcte (43-31). Bucurestiul era la putere. In Cupa Romaniei, feroviarii sunt eliminati de alti feroviari dar de la Timisoara dupa un egal 0-0, iar regula era ca la un rezultat de egalitate sa se califice echipa, daca era cazul, din divizia inferioara. Cum CFR Timisoara lupta in cea de a doua divizie se califica mai departe fiind eliminata in "Sferturi" de Metalul Bucuresti dupa doua manse (4-0 in deplasare si 0-0 acasa). Cupa avea sa fie castigata de Steaua in finala cu Dinamo (3-2).

Al doilea sezon (1971-1972) poate fi caracterizat prin doua cuvinte "inceputul sfarsitului". Rapidul merge rau in campionat, de altfel toate echipele Bucurestiului. Era randul provinciei sa conduca fraiele campionatului. FC Arges Pitesti castiga campionatul cu 41 de puncte, urmata de UTA (37pcte), "U" Cluj (37), ASA Targu-Mures (35) si Steagul Rosu Brasov (34). Rapidul termina pe lucul 10 la egalitate de puncte cu Steaua (30). Totusi sezonul este salvat prin castigarea Cupei in fata Jiului Petrosani (2-0). Era cea dea 8 cupa din palmaresul Rapidului.

In toamna lui 1972 incepe un nou sezon (1972-1973), care insa continua cu seria negativa in campionat. Rapidul termina pe 13 din 16 echipe. Scapa de retrogadare. Din 1973 "Divizia" avea sa angajeze in lupta 18 echipe si s-a luat decizia ca nicio echipa din "A" sa nu retrogadeze. Rezultatele arata ca echipa visinie este lipsita de vointa si sprijin. Trebuia o schimbare. Campionatul ii revine echipei alb-rosii, Dinamo Bucuresti la egalitate de puncte cu "U" Craiova (39 pcte), despartite de golaveraj. Cupa este castigata de Ramnicu Valcea, in finala cu Constructorul Galati (1-1 si 3-0 -in caz de egalitate se rejuca meciul). Rapidul eliminat in "optimi" de Sport Club Bacau cu 2-1.

Sezonul 1973-1974 avea sa aduca un ingredient pentru aceea schimbare. Rapidul termina abia pe locul 16 din 18 echipe si cade in B, adunand 30 de pcte la doar 15 puncte de campioana "U" Craiova. Un sezon nebun cu un sfarsit tragic pentru ceferisti. Retrogradarea era anuntata de jocul slab din "16"-imile Cupei cand Rapid este eliminata de Chimia Ramnicu Valcea (0-0 si 3-4 dupa penalty).

Sezonul din "B" (1974-1975) este bun pentru Rapid. Termina pe locul 1 cu 6 puncte in fata Progresului si promoveaza in "A". Echipa a mers bine, dar schimbarea de care avea nevoie nu se produce. Totusi merge foarte bine in Cupa. Elimina pe Dinamo in "16"-imi cu 2-1, urmand doua victorii cu acelasi scor 1-0 in fata Jiului Petrosani si Ceahlaului Piatra-Neamt. In semifinale "da" de Steaua eliminad-o la penaltyuri cu 6-5 (1-1 timp regulamentar). Finala e cu "U" Craiova pe care o invinge cu 2-1, iar Rapidul din "B" isi pune in vitrina cea dea 9 cupa. In "A" Dinamo ia campionatul in fata ASA Targu-Mures.

Din nou in A. Sezonul (1975-1976) nu este insa reusit, feroviarii reusit sa se salveze de la o noua retrogadare. Olipia Satu-Mare cade in a doua divizie dar datorita golaverajului. Olimpia, UTA, Rapid si Poli Iasi au avut acelasi numar de puncte 31, echipa maramuresana avand insa cel mai mic golaveraj. Rapid termina pe 14 din 18 echipa retrogadand Olimpia si cele doua echipe din Cluj (CFR si "U"). Campioana devine Steaua (51 pcte) in dauna lui Dinamo (44 pcte). Steaua ia eventu. Elimina Rapidul in "Sferturile" Cupei cu 2-0, trofeu fiind castigat de ros-albastri in finala cu CSU Galati (1-0).

Insa golaverajul nu mai salveaza Rapidul in sezonul urmator (1976-1977). La egalitate de puncte cu FC Constanta (30) dar clasata pe locul 16 din 18 echipe, loc retrogadabil. Rapidul cade din nou in "B" si incepe sezonul cel lung de 6 ani de lupte aprige in cea de a doua liga. Ca o coincidenta, Dinamo devina campioana in acest sezon, cu visinii cazand in "B", si Dinamo este campiona in sezonul promovarii din 1983. Intre timp Argesul(1) si Craiova(2) si-au imbunatatit palmaresul prin castigarea campionatului. In Cupa Romaniei, Rapidul este eliminat de "U" Craiova in semifinale (1-0), Craiova castigand Cupa in finala cu Steaua (2-1). Incepe agonia. Divizia "B" este neplacuta pentru orice echipa. Se joaca pe stadioane cu iarba, ca sa zicem asa, si lupta pentru promovare este dificila si artagoasa. In primul sezon secund (1977-1978), Rapidul termina pe locul 4 din Seria II, erau trei serii, la doar 4 puncte de prima clasata Ramnicu-Valcea(42 pcte). In Cupa, feroviarii nu prind trenul numit saisprezecimi. Cupa este castigata de "U" Craiova in fata Olimpiei Satu-Mare. Steaua revine in campionat, castigand in dauna Argesului desi erau la egalitate de puncte, 41 , dar despartite de golaveraj. Al doilea sezon (1978-1979) lasa Rapidul pe locu 6 in Seria II cu 37 de puncte fata de cele 43 de puncte al Viitorului Scornicesti care promoveaza. Cupa este lipsita din nou de aportu Rapidului care nu prinde "16"-imile. Steaua si Sportu au jucat in finala castigata de "militari" cu 3-0. Argesul nu mai asteapta ultima etapa si ia campionatul cu 4 puncte diferenta de Dinamo (41 pcte). Sezonul 3 din "sezonul cel lung" (1979-1980) readuce Rapidul in lupta pentru Cupa Romaniei, fiind eliminata la pelnatyuri de Poli Timisoara in "Semifinale" (4-2 dupa ce scorul era 1-1 dupa timpul regulamentar). Banatul aduce cupa in vest dupa victoria in fata Stelei (2-1) a Timisoarei. In "B" Rapidul e aproape de promovare. Obtine 42 de puncte pe cand Progresul strange 44 si promoveaza. In "A" cmpionatul este castigat de Craiova "Maxima". Un loc 2 prin care se vedea "A"-ul. Rapidul merge prost in noul sezon de "B" '(1980-1981)'. Termina pe locul trei in campionat la 17 puncte in spatele promovatei CS Targoviste (55 pcte). Cupa Romaniei nu o prinde, Timisoara avand din nou un parcurs bun, dar pierde finala in fata "Maximei", Craiova reusind eventu. Sezonul 1981-1982 arata din nou ghinionul Rapidului. Aceasta terminand la mustata pe locul 2. Petrolul Ploiesti promoveaza cu 52 de puncte cu doua mai mult decat bucurestenii. Merge bine si in Cupa, Rapid fiind eliminata in "Sferturi" de FC Arges. Finala va fi intre Dinamo si Fc Baia-Mare, Dinamo reusind eventu (3-2 in Cupa si 47 de puncte in campionat fata de cele 45 ale "Maximei"). Sezonul bun avea sa anunte promovarea dupa meciurile din 1982-1983 din campionat. Cursa slaba din Cupa incheiata prematur (nu prind "16"-imile) trebuia sa anunte inca un an slab, dar nu a fost asa. Rapidul termina pe 1 la 6 puncte de Victoria Bucuresti si revine in "A". Timisoara mai joaca o finala de Cupa pierduta in fata "Maximei" cu 2-1. Dinamo (49 pcte) castiga campionatul in fata Craiovei (46 pcte). Din nou in "A". Acesti ani nu a produs schimbarea de care avea nevoie Rapidul, dar a adus "Spiritul", spiritul rapidist, farmecul vietii. Suporterii au fost mai aproape de echipa ca niciodata, ceea ce a adus Rapidul la o noua evolutie, chiar daca vor mai veni momente grele si furtuni puternice. Sezonul de "A" 1983-1984 e modest. Visinii termina pe 13 din 18 echipe, iar in Cupa sunt eliminati de Corvinul lui Mircea Lucesu, in "Sferturi". "Mult laudatul" derby se aplica si in finala. Dinamo castiga in fata Stelei cu 2-1, la fel fiind situatia si in campionat (49 de puncte Dinamo si 47 Steaua). "Maxima" pe 3 dar vremurile parca se schimba pentru olteni. In sezonul (1984-1985) urmator Rapidul schimba locul din clasament dar parca tot prea putin pentru pretentiile suporterilor, locul 11 la 24 de puncte de campioana Steaua. In Cupa, Ramnicu-Valcea ii face "felu" Rapidului in "optimi" castigand cu 1-0. Steaua si Craiova in finala (2-1), echipa din Bucuresti reusind eventu.

Sezonul 1985-1986 e marcat de castigarea Cupei Campionilor Europeni de Steaua. Rapid termina pe locul 8, in crestere, din 18 echipe cu 33 de pcte fata de campioana Steaua cu 57 de puncte. In Cupa, Rapid este eliminata de "militari" cu 4-2 , in optimi, care pierd finala in fata lui Dinamo (1-0). An bun pentru Rapid.

Dar performanta Rapidului are corigente in sezonul 1986-1987. In campionat termina pe locul 14 din 18 echipe, la 27 de puncte de campiona Steaua (57 pcte), echipa care elimina din nou Rapidul din Cupa in "Sferturi" (1-0). Finala Steaua - Dinamo 1-0. In sezonul din 1987-1988 Rapidul isi pastreaza "modestia" terminand pe 13 din 18 echipe cu 29 de puncte fata de 64 ale Stelei. Eliminarea din Cupa in fata Sportului cu 2-0 anunta parca viitorul sezon. Steaua - Dinamo 2-1 in finala.

Sezonul 1988-1989 se termina foarte prost. Un sezon confuz si lipsit de daruire. Suporterii sperau sa nu mai traiasca astfel de momente. Sfarsitul campionatului lasa Rapidul pe 17 din 18 echipe cu doar 23 de puncte fata de campioana Steaua cu 65 de puncte. Ultima clasata, ASA-ul adunase doar 6 puncte. Din nou in "B", dar se spera la un sejur scurt ca era prea frumos in prima liga. Steaua devine din nou nasul visiniilor. In sferturi Rapidul pierde cu 3-2 in fata Stelei care castiga si finala cu Dinamo (1-0). Desi a mers prost in campionat Rapidul a avut un parcurs foarte bun in Cupa reusind victorii la scor. Dar acasa in Giulesti vor veni echipe de "B" in sezonul urmator.

Perioada 1989-1990 din B a fost o palma de trezire si va aduce acea schimbare. Rapidistii nu stau la discutii si promoveaza imediat din Seria II cu 49 de puncte fata de Drobeta cu 45. Cupa este lasata pentru alta data, fiind eliminata in "optimi" de Farul Constanta (0-1). Se incheie astfel "Evul Mediu" visiniu. Suporterii alaturi, experientele din "B", revolutia roamana din 1989 si venirea apoi a lui George Copos la "timona" conducerii va schimba Rapidul intr-o campioana. Rapid intra in "Epoca Moderna" visinie.

[editează] 1990 - prezent

Rapid reuşeşte cele mai importante performanţe ale sale pe plan intern şi international. Din 1993, echipa a fost preluată de George Copos.

[editează] Stadionul Giuleşti

Nume: Stadionul Giulesti-Valentin Stanescu

Inaugurat: 10 iunie 1939

Capacitate: 19.100 de locuri, toate pe scaune

Nocturna: 1.400 lucsi

Adresa: Calea Giulesti nr. 18, 060274 Bucuresti tel./fax: +4021/2203125

În 1936 începeau lucrările pentru ridicarea stadionului de lângă Grant. 2 ani mai târziu este încheiată construcţia, dând echipei Rapid o copie mai mică a "Potcoavei" din Londra a echipei Arsenal.. Oficial, stadionul a fost inaugurat pe 10 iunie 1939, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren în România. În acel moment, Rapidul dispunea de una din cele mai mari şi moderne arene din ţară, neavând totuşi capacitatea ANEF-ului sau gazon de iarbă şi instalaţie de nocturna ca Venus. Prin construcţia după revoluţie a celei de-a doua peluze, "Potcoava" a fost închisă, iar capacitatea stadionului s-a ridicat la 19.100 de locuri. Modernizările au continuat în 2003, an în care gazonul a fost schimbat complet. Arena din Calea Giulesti este martora incontestabila a celei mai mari parti a istoriei echipei de legenda Rapid. Pana la inaugurarea acestui stadion, in 1939, Rapidul si-a sustinut partidele de acasa pe numeroase arene bucurestene, dupa aceasta data insa Grantul a devenit adevarata casa a familiei rapidiste. Primaria a refuzat initial autorizarea construirii stadionului pe motiv ca aceasta nu se putea incadra in planul de sistematizare a capitalei. Ulterior insa, dupa mai multe dezbateri, aceasta acorda autorizatia de constructie, in decembrie 1935. Lucrarile pentru constructia arenei de langa Podul Grant au inceput in cursul anului 1936 si s-au desfasurat pe durata unei perioade de peste doi ani. Stadionul a fost proiectat si construit de arhitectul Gheorghe Dumitrescu sub patronajul Aociatiei sportiv-culturale a CFR, dupa modelul celebrei arene londoneze "HighBury", cea care gazduia meciurile de acasa ale echipei Arsenal. Inaugurarea oficiala a "Potcoavei", care a fost considerata ulterior cea mai eleganta si incapatoare arena a fotbalului romanesc, a avut loc pe data de 10 iunie 1939 in acelasi timp cu Ceferiada organizata pentru a marca implinirea a 70 de ani de la punerea in circulatie a primului tren in Romania. "Botezul" il primise insa cu un an in urma iar aici se disputasera deja doua partide ale formatiei giulestene in cadrul Cupei Europei Centrale, ambele incheiate cu victorii, 4-0 cu Ujpest Budapesta si 2-1 cu Genoa.

[editează] Imnul Rapidului

În 1980 după un meci amical de fotbal jucat între jurnaliştii de la Flacara şi Rapid pe Stadionul Giuleşti, Adrian Păunescu şi Victor Socaciu au compus un imn pentru echipa giuleşteană. A fost interpretat după câteva zile la staţiile de amplificare ale stadionului la inceputul următorului meci oficial.

Suntem peste tot acasă Porţile ni se deschid Nu-i echipă mai frumoasă Şi iubită ca Rapid

Refren:

Rapid-Rapid Luptă dacă ne iubeşti Rapid-Rapid Haide-hai Rapid Giuleşti!

Nu vă daţi batuţi o clipă Învăţaţi acest refren Imnul nostru de echipă Glasul roţilor de tren

Refren

Ni-s prieteni adversarii Sportul tinta noastra e Cu mai, micii cu mai marii Lupta, lupta CFR!

Refren

Inima ce-n piept ne bate La nevoie e un tun Pentr-o singură dreptate Să învingă cel mai bun

Refren

Hai culoarea visinie Hai Giulestiul muncitor Pentru scumpa Romanie Pentru steagul tricolor

[editează] Legendele Giuleştiului

Notă: Anul debutului la Rapid e scris în paranteză

1930: Ştefan Wetzer II (1931), Nicolae Roşculeţ (1932), Attila (1932), Francisc Theimler (1932), Vintilă Cossini (1932), Ştefan Barbu II (1933), Alexandru Cuedan (1933), Gheorghe Răşinaru (1935), Petrică Rădulescu (1936), Ion Costea (1936), Ladislau Raffinsky (1936), Iosif Lengheriu (1936), Ştefan Auer (1936), Ionică Bogdan (1936), Iuliu Baratky (1937), Dănuţ Gavrilescu (1938), Wilim Sipoş (1939). 1940: Robert Sadowski (1940), Remus Ghiuriţan (1941), Ştefan Asbiceanu (1942), Ştefan Filote (1942), Ion Lungu (1944), Ion Mihăilescu (1945), Valentin Stănescu (1946), Alexandru Apolzan (1946), Bazil Marian (1946). 1950: Take Macri (1950), Ion Langa (1955), Vasile Copil (1956), Ilie Greavu (1957), Nicolae Georgescu (1957), Augustin Todor (1958). 1960: Titus Ozon (1959), Ion Ionescu (1960), Ion Motroc (1960), Viorel Kraus (1961), Teofil Codreanu (1961), Constantin Dinu (1961), Constantin Năsturescu (1962), Dan Coe (1962), Nicolae Lupescu (1963), Emil Dumitriu II (1963), Constantin Jamaischi (1963), Răducanu Necula (1965), Alexandru Neagu (1965), Ion Dumitru (1967), Ion Pop (1967), Iordan Anghelescu (1968). 1970: Marin Stelian (1969), Alexandru Boc (1971), Nicolae Manea (1972), Florin Marin (1972), Marian Ioniţă (1973), Ion Manu (1976), Bratu Pârvu (1976), Florin Cojocaru (1977). 1980: Ion Ion (1979), Ştefan Popa (1980), Marian Rada (1983), Leontin Toader (1984), Gheorghe Cârstea (1984), Ioan Bacoş (1984), Ion Goanţă (1984), Fănel Ţâră (1984). 1990: Adrian Matei (1987), Florin Constantinovici (1989), Nicolae Stanciu (1989), Romulus Bealcu (1991), Ştefan Nanu (1996), Marius Şumudică (1996), Bogdan Lobonţ (1997), Mircea Rednic (1997), Adrian Iencsi (1997), Dănuţ Lupu (1997), Constantin Schumacher (1998), Ioan Ovidiu Sabău (1998), Ioan Viorel Ganea (1999), Constantin Barbu (1999). 2000: Daniel Pancu (1996), Marius Maldarasanu (1998), Vasile Maftei (2000), Constantin Schumacher(2001), Răzvan Raţ (2002), Manuel Godfroid (2002), Sabin Ilie (2003), Daniel Niculae (2001), Mugurel "Pele" Buga (2004), Daniel Coman (2005).

[editează] Palmares

PERFORMANTE INTERNE Campioana Romaniei de 4 ori : 1941-1942( campionatul de razboi, numit in vremea aceea Cupa Basarabiei), 1966-1967, 1998-1999, 2002-2003

Vicecampioana de 14 ori: 1937, 1938, 1940, 1941, 1949, 1950, 1964, 1965, 1966, 1970, 1971, 1998, 2000 si 2006

Castigatoarea Cupei Romaniei de 13 ori: 1934-1935, 1936-1937, 1937-1938, 1938-1939, 1939-1940, 1940-1941, 1941-1942, 1971-1972, 1974-1975, 1997-1998, 2001-2002, 2005-2006 , 2006-2007 (+ 5 finale jucate si pierdute)

Castigatoarea Supercupei Romaniei de 4 ori: 1999, 2002, 2003,2008

Castigatoare a Cupei Ligii: 1994

PERFORMANTE EXTERNE Prima echipa din Romania ajunsa intr-o finala Europeana : 1940 - Rapid urma sa joace finala CCE(Cupei Europei Centrale), in compania echipei Ferencvaros, partida care nu s-a mai disputat din cauza inceperii celui de-al doilea Razboi Mondial.

Cel mai lung parcurs european al unei echipe romanesti intr-o competitie continentala intercluburi: 16 meciuri in Cupa UEFA 2005-2006

Cupa Balcanica 1964 - 1965 = (1-1) - (2-0) Spartak Plovdiv 1965 - 1966 = (2-0) - (3-3) Farul Constanta

Participanta in Cupa Campionilor Europeni 1967-1968, 1999-2000, 2002-2003

Participanta in Cupa Cupelor: 1972-1973, 1975-1976, 1998-1999

Participanta in Cupa UEFA 1971-1972, 1993-1994, 1994-1995, 1996-1997, 2001-2002, 2005-2006,2006-2007

Participanta in Cupa Intertoto: 1989-1990, 1991-1992, 1992-1993, 1993-1994 si 1997-1998

Calificari in sferturile de finala ale Cupei Cupelor (1972-1973) si Cupei UEFA (2005-2006)

[editează] Lot Actual

Post	Jucător	Ţară
Portar	Mircea Bornescu	România
Portar	Andrei Marinescu	România
Portar	Cătălin Straton	Româmia
Fundaş	Helder Ferreira	Brazilia
Fundaş	Doru Bratu	România
Fundaş	Ricardo Fernandes	Portugalia
Fundaş	Ştefan Mardare	România
Fundaş	Cătălin Păun	România
Fundaş	Vladimir Bozovic	Muntenegru
Fundaş	Marius Constantin	România
Fundaş	Adrian Iencsi	România
Mijlocaş	Cesinha	Brazilia
Mijlocaş	Ovidiu Herea	România
Mijlocaş	Darijan Matic	Slovenia
Mijlocaş	Djordje Ivelja	Serbia
Mijlocaş	Costin Lazăr	România
Mijlocaş	Juliano Spadacio	Brazilia
Mijlocaş	George Alin Tene	România
Atacant	Joao Paulo Pinto Ribeiro	Portugalia
Atacant	Lucian Răduţă	România
Atacant	Ionuţ Dobroiu	România
Atacant	Alexandru Ioniţă	România