De la Sportpedia

Unul dintre cei mai mari fotbalişti români ai tuturor timpurilor, Iuliu Baratki face parte dintr-o generaţie despre care puţini mai vorbesc în ziua de azi. Poreclit "minunea blondă", el s-a consacrat la Rapid, fiind comparat ulterior cu Alfredo Di Stefano.

[editează] Cariera

S-a născut la Oradea, pe 14 mai 1910. "La vârsta de 8 ani, Baratki juca în echipa cartierului muncitoresc din oradea, la 12 ani la Stăruinţa Oradea, la 14 ani în selecţionata de juniori a Oradiei, la 16 ani în formaţia de seniori a Stăruinţei, la 18 ani la marele C.A.O., ca centru înaintaş, la 20 de ani titular la Hungaria Budapesta." (Mihai Ionescu – "101 idoli ai gazonului")
În 1934 a revenit în ţară, la Crişana Oradea, pentru ca peste doi ani să treacă la Rapid, echipa la care avea să cunoască consacrarea pe plan intern. În această perioadă, deşi nu a cucerit nici un titlu de campion cu echipa de sub Podul Grant, a adunat 4 cupe ale României, între 1937 şi 1941, cariera sa la clubul giuleştean încheindu-se în 1944.
Impresionant la Iuliu Baratki este faptul că a evoluat de-a lungul carierei pe toate posturile, inclusiv cel de portar, chiar într-un meci pentru naţionala Ungariei (unde a adunat 8 selecţii) în 1933, împotriva Spaniei. A evoluat şi pentru naţionala României, având 20 de selecţii sub tricolor, şi nu mai puţin de 100 de goluri în prima divizie naţională în 154 de meciuri.
În "Larousse – Enciclopedia Fotbalului", profilul lui Giussy Baratki este prezentat ca având patru trăsături definitorii: precocitatea, versatilitatea, eficienţa şi perseverenţa.
Ultima dintre aceste trăsături este confirmată de loviturile libere executate magistral de Baratki. "Îmi amintesc, povestea mai de mult un alt idol al gazonului, Ştefan Dobay, că Baratki îşi perfecţiona precizia loviturilor libere punând deasupra barelor porţii diferite obiecte, de cele mai multe ori popice, pe care le dădea jos 9 din 10 încercări." (Mihai Ionescu – "101 idoli ai gazonului"). "Popicele lui Baratki" deveniseră astfel celebre.
După încheierea carierii de jucător, Baratki a cucerit o Cupă a României ca antrenor al echipei Dinamo Bucureşti, în anul 1958. A murit neaşteptat la 52 ani, în 1962, pentru ca astăzi să fie amintit prin numele dat unei săli din incinta fostului Minister al Tineretului şi Sportului.

[editează] Palmares

Echipa naţională a României: 20 selecţii / 14 goluri
Echipa naţională a Ungariei: 8 selecţii / 0 goluri
Liga I: 154 jocuri / 100 goluri
4 Cupe ale României ca jucător (toate cu Rapid)
O Cupă a României ca antrenor (cu Dinamo – 1958)

---

--dargo 21 aprilie 2008 19:15 (EEST)
surse: http://www.fzr.ro
"Larousse – Enciclopedia Fotbalului", editura RAO, 2002
"101 idoli ai gazonului", Mihai Ionescu, editura Economică, 2000

---