Gheorghe Hagi

De la Sportpedia

(Redirecţionat de la Hagi)
Salt la: Navigare, căutare

Gheorghe Hagi (n. 5 februarie 1965, Săcele, judeţul Constanţa) este un fost fotbalist român, actualmente antrenor şi om de afaceri. Este fotbalistul român deţinător al recordului de goluri marcate la echipa naţională a României. De asemenea, a deţinut pentru o scurtă perioadă de timp şi recordul selecţiilor în echipa naţională (recordul a fost doborât de Dorinel Munteanu). Gheorghe Hagi este considerat în unanimitate cel mai mare fotbalist român al tuturor timpurilor (alături de Nicolae Dobrin), fiind supranumit încă din tinereţe "Maradona din Carpaţi".

Cuprins

[editează] Biografie

Gica este cel mai mic dintre cei trei copii ai familiei Hagi. Sultana si Elena sunt surorile mai mari. In casa de la Sacele, sat aflat la 35 km de Constanta, au locuit pana in 1973. Aici a inceput sa joace fotbal, cel mai bun jucator al Romaniei, cu o vezica de porc, apoi cu o minge din par de cal facuta de bunicul sau pentru ca la 6 ani sa primeasca o minge de cauciuc de la mama sa.

Gica alaturi de tatal sau Iancu si mama Chirata
Gica alaturi de tatal sau Iancu si mama Chirata


In aprilie 1975 Hagi a luat primul contact cu fotbalul adevarat. Primul sau antrenor a fost Iosif Bukossy care conducea Centrul de copii si juniori al echipei Farul Constanta. Un an mai tarziu, la 11 ani, Hagi a participat la prima competitie oficiala : "Cupa Sperantelor editia a 6-a" . La 13 ani a fost legitimat la Farul Constanta, fapt cea reprezentat inceputul unei cariere de 23 de ani ca jucator de fotbal.

[editează] Cariera

Debut in Divizia A: SC Bacau - FC Constanta 3-0, pe 11 septembrie 1982 (17 ani) Debut in echipa nationala: Norvegia - Romania 0-0, 10 august 1983 (18 ani)

Hagi [1] a început fotbalul la FC Constanţa (1978-1980), descoperit de Iosif Bukossy, după care a trecut la Luceafărul, de fapt echipa naţioanală de juniori. În 1983 s-a transferat la Sportul Studenţesc, unde, pe parcursul a patru ani şi-a pus în evidenţă calităţile fotbalistice de excepţie, îndeosobi viteza de reacţie, şutul necruţător şi îndemînarea, maturizîndu-se în timp. Din iarna lui 1987 a fost împrumutat la Steaua pentru ceea ce avea să-i fie primul mare succes internaţional, cîştigarea Supercupei Europei, fiind autorul unicului gol ,victorios ,al partidei cu Dinamo Kiev, desfăşurat la Monte Carlo. Nu avea să mai revină în Regie, Steaua abuzînd şi nemairespectînd înţelegerea, existînd atunci multe polemici legate de acest subiect.

În roşu-albastru şi-a înscris în palmares 3 titluri şi 2 cupe, participînd la semifinala C.C.E. din 1988 şi la finala C.C.E din 1989. Şi-a condus coechipierii tricolori la cîte 3 turnee finale ale C.M, din 1990, 1994 şi 1998 şi de C.E. din 1984, 1996 şi 2000. La finele anului 2000, deţinea numeroase recorduri ale fotbalului românesc: cele mai multe jocuri şi goluri la echipa naţioanlă, 125 de meciuri şi 35 de goluri, cea mai lungă perioadă ca tricolor, 16 ani şi 10 luni; cele mai multe banderole de căpitan al tricolorilor (65), cele mai multe jocuri şi goluri în cupele europene. A fost desemnat de cele mai multe ori desemnat fotbalistul român al anului, în 7 rînduri (1985, 1987, 1993, 1994, 1997, 1999, 2000).

De asemenea, în prima divizie din România a acumulat 223 meciuri şi 141 goluri, fiind de două ori golgeter (1984-1985 şi 1985-1986), în campionatul Spaniei 98 de meciuri şi 22 de goluri, în campionatul Italiei 61 meciuri şi 15 goluri, iar în cel al Turciei 132 de meciuri şi 39 de goluri. A fost pe locul 5 în celebrul “Balon d’Or” din 1994 şi locul 2 în “Premiul Bravo” din 1989. Din anul 1990 a părăsit pentru totdeauna campionatul nostru, devenind jucător profesionist. Mai întîi, în 1990 a semnat cu Real Madrid; în 1992 ajunge la Brescia; în 1994 la FC BARCELONA; din 1996 pînă în 2001 la Galatasaray. Cu echipa din Istanbul a cucerit 4 titluri şi 2 cupe ale Turciei, precum Cupa UEFA şi Supercupa Europei (ambele în 2000). La finele lui 1999 a fost desemnat fotbalistul român al secolului, Începînd cu 26 aprilie 2000, stadionul din Constanţa îi poartă numele. Pe 24 aprilie 2001, sub titulatura “Gala Hagi“, i s-a organizat un meci festiv de retragere, în care s-au întîlnit România şi o selecţionată mondială.

A devenit antrenor al echipei Naţionale a României în anul 2001, nereuşind să califice România la Campionatul Mondial din 2002. Anul următor a devenit tehnicianul echipei turce Bursaspor, iar în 2004/2005 s-a aflat pe banca de antrenor a celor de la Galatasaray Istanbul. În fine, în 2006, s-a aflat pentru scurt timp la conducerea tehnică a echipei Poli Timişoara.

Pe 23 iunie 2007 si-a data acordul sa antreneze Steaua!. Pe data de 20 septembrie 2007 a demisionat de la Steaua.--stfan_t 15 septembrie 2008 21:25 (EEST) --stfan_t 15 septembrie 2008 21:29 (EEST)

[editează] Palmares

Ca jucător

Cu Sportul Studenţesc: vicecampion al României în 1985

Cu Steaua Bucureşti: Supercupa Europei - 1987 (Steaua a învins ca urmare a golului marcat de Hagi: 1-0 cu Dinamo Kiev) 3 titluri de campion (1987, 1988, 1989) 3 Cupe ale României (1987, 1988, 1989) vicecampion european în 1989 (finala Cupei Campionilor pierdută de Steaua cu 0-4 împotriva lui AC Milan) vicecampion al României în 1990

Cu Brescia Calcio: Cupa Anglo-Italiana - 1994

Cu Galatasaray Istanbul: Cupa Uefa - 2000 (în finală, Galatasaray a învins pe Arsenal Londra la penalty-uri) Supercupa Europei - 2000 (Galatasaray - Real Madrid 2-1) 4 titluri de campion al Turciei (1997, 1998, 1999, 2000) 2 Cupe ale Turciei (1999, 2000)

Ca antrenor

Cu Galatasaray: Cupa Turciei - 2005

[editează] Legaturi externe

Site oficial: www.hagi.ro]


--oktay_steaua 5 septembrie 2007 15:33 (EEST)

--Ovidiuss23 22 septembrie 2007 10:20(EEST)