Florea Voinea

De la Sportpedia

Salt la: Navigare, căutare

Florea Voinea (născut la data de 21 aprilie 1941 la Puchenii-Moşneni, judeţul Prahova, România) este un fost fotbalist român, care a activat pe postul de atacant la mai multe echipe, printre care Steaua Bucureşti şi Olympique Nîmes. Este unul din simbolurile formaţiei Steaua, pentru care a marcat de 106 ori în 197 de meciuri disputate în Divizia A.


[editează] Carieră

Florea Voinea a fost legitimat pentru prima oară la vârsta de 16 ani de către formaţia Energia Ploieşti (Petrolul), evoluând pentru această formaţie până în anul 1960, când s-a transferat la o altă echipă din judeţul său natal, Prahova Ploieşti, care evolua în Divizia B.

În anul 1961 se întoarce la Petrolul Ploieşti, unde va debuta în primul eşalon fotbalistic al ţării, Divizia A, însă va rămâne la echipa din Ploieşti doar până în 1962, când Florea Voinea va ajunge în curtea formaţiei Steaua Bucureşti.

Florea Voinea a câştigat primul său trofeu important la Steaua în anul 1966, când prahoveanul şi-a adăugat în palmares prima Cupă a României. În finală, Steaua a depăşit uşor, scor 4-0, formaţia arădeană UTA, iar Florea Voinea a marcat cel de-al treilea gol al formaţiei militare, în minutul 75.

La doar un an distanţă de la primul triumf în Cupa României, Voinea avea să îşi adauge în palmares şi cea de-a doua Cupă. Pe data de 2 iulie 1967, Florea Voinea marca şi el într-o finală câştigată lejer de Steaua, 6-0 împotriva Forestei din Fălticeni.

Sezonul 1967-1968 nu i-a adus lui Voinea cea de-a treia Cupă, însă fotbalistul şi-a adăugat în palmares primul şi singurul titlu de campion al României.

Finala Cupei României din sezonul 1968-1969 i-a adus în prim-plan pe cei doi Florea, unul stelist, iar celălalt dinamovist : Florea Voinea şi Florea Dumitrache. Deşi ambii au ieşit la rampă, marcând goluri pentru echipele lor, Voinea a marcat 2, iar Dumitrache unul singur, Steaua câştigând finala cu 2-1 şi adjudecându-şi o nouă Cupă a României.

Ultimul trofeu câştigat de Florea Voinea a fost cea de-a patra Cupă a României, în sezonul 1969-1970. După o finală identică cu cea disputată în urmă cu un an, Voinea marcând ambele goluri ale Stelei iar Florea Dumitrache unicul gol al formaţiei Dinamo, Steaua câştiga un nou trofeu.

În anul 1970, Florea Voinea, împreună cu rivalul său din Divizia A, dinamovistul Ion Pârcălab, au ales să joace în Franţa, la Olympique Nîmes, echipă cu care la sfârşitul sezonului 1971-1972 aveau să încheie campionatul Franţei pe poziţia secundă.

S-a întors în România în anul 1972, evoluând la FCM Reşiţa, Politehnica Timişoara şi UMT până la retragerea sa, survenită în anul 1976.

Deşi un golgheter al Stelei şi unul dintre marcatorii obişnuiţi în Divizia A şi Cupa României în anii '60, Florea Voinea a jucat la naţională în doar două partide, deoarece era considerat şi unul dintre jucătorii care ratează nepermis de mult în timpul unui meci.

În 1977, Florea Voinea a început să antreneze diferite echipe din eşaloanele inferioare ale României, iar în 1983 a plecat pentru a antrena în Libia.


--ukrainianrazvan 21 septembrie 2008 00:30 (EEST)