Corvinul Hunedoara

De la Sportpedia

Salt la: Navigare, căutare

Corvinul Hunedoara a fost un club de fobal din oraşul Hunedoara, România, fondat în 1921 şi desfiinţat în 2008. Clubul a evoluat în în Liga III pe stadionul Michael Klein, cu o capacitate de 16.500 de locuri. Culorile clubului hunedoarean erau alb şi albastru. Corvinul şi-a atins apogeul în anii '80, când pentru club evoluau, printre alţii, Mircea Rednic, Ioan Andone sau Michael Klein.

Cuprins

[editează] Istorie

[editează] Istoric pe scurt

În 1921, la Hunedoara se nastea o echipa ce urma sa fie una dintre cele mai iubite echipe din Ardeal. In ciuda indelungatei sale existente isi face debutul pe scena divizionara in anul 1946 sub numele de U.F.H., apoi luand numele de I.M.S. (1950). In 2 ani face saltul din campionatul regional in Divizia A scriind istorie pentru fotbalul hunedorean sub numele de Metalul, insa locul 11 obtinut la sfarsitul campionatului n-a fost de ajuns pentru a ramane in primul esalon. In sezonul 1957-1958 echipa activeaza sub numele de Energia, pentru ca anul urmator sa fie botezata Corvinul. Dupa 5 ani petrecuti in divizia secunda promoveaza din nou pe prima scena, insa numai pentru un an, locul 14 aducandu-i retrogradarea. Urmeaza 15 ani de zbatere prin diviziile inferioare, de schimbare a numelui , in Siderurgistul, mai intai, si apoi in Metalu , pentru ca in 1970 sa revina sub titulatura de Corvinul. In 1976 promoveaza pentru a treia oara in Divizia A , dar in 1979 retrogradeaza din nou. De aici avea sa inceapa “Epoca de aur” a echipei hunedorene. Odata cu venirea la conducerea clubului a lui Mircea Pascu si a lui Mircea Lucescu in dubla ipostaza de -antrenor si jucator- si secondat de Remus Vlad, echipa se redreseaza spectaculos si in 1980 revine din nou in divizia A, unde 3 ani la rand are evolutii remarcabile. In sezonul ‘81-82′ se obtine cea mai buna performanta a clubului: locul 3 si participarea in Cupa Uefa. Hunedoara urca pe podium in 1982 la golaveraj in dauna unei formatii de temut, nu neaparat din punct de vedere sportiv, FC Olt Scornicesti. Sustinuti acasa de un public frenetic (25.000 de oameni), unii dintre ei catarati prin plopii din apropierea stadionului, obtin un 3-0 in fata lui Grazer A.K. si se califica mai departe dupa un 1-1 in Austria. In turul urmator hunedorenii fac 4-4 cu FK Sarajevo dupa unul dintre cele mai spectaculoase meciuri jucate de echipele romanesti in cupele europene. Corvinul a fost insa eliminata de puternica formatie iugoslava dupa 0-4 in retur. Bogdan Lobont, ultimul mare talent dat de furnalele Hunedoarei, avea atunci doar patru ani. Cind tatal lui nu mai prindea bilet la meciurile Corvinului, statea alaturi de acesta la fereastra apartamentului, situat chiar linga stadion, si admira multimea care lua cu asalt arena. Mircea Lucescu a facut istorie la Hunedoara, oferind iubitorilor de fotbal o echipa frumoasa, din care s-au remarcat Ioan Andone, Mircea Rednic, Gabor si regretatul Misa Klein. Un antrenor tinar, Mircea Lucescu hotarise sa se haiduceasca, fugind dintr-o capitala mult prea strimta pentru ambitiile sale. Lucescu si haiducii lui, multi abia trecuti de virsta junioratului, aveau sa fure de la bogatii vremii si sa redea mindria provinciei. A ramas in urma doar amintirea acelori vremuri si o echipa de vis pe care toti microbistii de linga furnalele paraginite ale Combinatului Siderurgic si-o amintesc, una in care s-au lansat nume precum Andone, Rednic, Klein sau Gabor. Mai jucau nea Mircea Lucescu, asa cum ii spuneau junii Hunedoarei, si “Mopsul” Florea Dumitrache. La incalzire se afla un alt mare talent, Dorin Mateut, care l-a urmat pe Lucescu la Dinamo. Cel mai mare talent dat de Corvinul, dar din pacate “exploatat” incomplet, Romulus Gabor, a fost jucatorul care a trait bucuriile si dramele Hunedoarei. Fost junior al Jiului, alta forta a judetului, Gabor a debutat la Corvinul la doar 16 ani. A jucat alaturi de Radu Nunweiller, de Dumitrache si de Mircea Lucescu. Cel mai bun junior al lumii in 1981 are o memorie incredibila si vorbeste de Corvinul acelor vremuri ca si cum totul s-a intimplat de curind.

[editează] Norma hunedoreană

In sezonul 1985-1986, Corvinul a reusit o performanta rara, victorii pe linie in partidele disputate pe teren propriu.Si nu oricum, ci de la trei goluri in sus, inscriind numai acasa nu mai putin de 74 de goluri! Ziarele vremii au fost obligate sa gaseasca un nume poftei de gol a Corvinului si i-au spus simplu, “Norma hunedoreana”. De furia siderurgistilor nu a scapat nici Steaua, proaspata cistigatoare a Cupei Campionilor Europeni. Cu atat mai mare performanta cu cat la carma echipei nu se mai afla Micea Lucescu, plecat cu un impotant contingent de jucatori la Dinamo Bucuresti, pe care Corvinul reuseste s-o invinga cu 2-1 in ultima etapa. Din pacate locul 18 obtinut in sezonul ‘91-92′ trimite pe Corvinul pe drumul intunecat al divizie secunde.

[editează] Echipa de vis a Corvinului

Ionita - Nicsa, Andone, Dubinciuc, Bogdan - Rednic, Petcu, Klein - Gabor, Dumitrache si Vaetus. Antrenor: Mircea Lucescu